puls.

artere.sange.puls.

inima.

tensiune.puls, puls, puls!

relaxare.
senzatii.
trairi.
nou.

puls.puls.puls!

eu sunt ( dec 2011)

Eu sunt o suma.
O suma a tututor. O suma a toate.
Suma tuturor trairilor, intamplarilor,o suma a tot.
Ceva in minus mi-ar contrazice firea. Orice m-ar schimba.
Eu sunt sora cu cea de ieri si verisoara cu cea de maine.
Eu sunt suma eu-rilor ascunse, vazute doar de oglinda retinei mele...din cand in cand.
Eu sunt axis mundi-ul propriului meu univers.
Eu sunt lumea pentru cineva.
"Eu" sunt nimic fara "mine" si "mine" e nimic fara "eu".
Eu nu stiu cine sunt, ma cunosc si ma descopar cu fiecare clipa ce mijeste la orizont.
Eu sunt un robot sau robotul e o copie a mea?
Eu sunt disipata din mintile celor ce m-au intalnit traind acolo fara timp, lasandu-mi amprenta, schimband idei.
Eu sunt...
Cine sunt eu?

Un laptic pentru cafea

Un laptic pentru cafea potrivit poate sa faca minuni. Te poate bine-dispune. Micile tabieturi impodobesc o zi ce se poate anunta monotona. Un laptic pentru cafea potrivit te poate face sa zamesti, te poate face sa iti amintesti de o melodie care iti placea odata, sa iti readuca in prim plan mirosul teiului si mirosul de vara, Mirosul de vacanta care acum se identifica cu sesiunea.
A fost odata 15 iunie. 15 iunie semnifica sfarsitul anului scolar si inceputul vacantei de vara. Semnifica inceputul diminetilor dupa ora 11 si noptile albe incheiate cu un cascat irepresibil la 6 dimineata. 15 iunie anunta mare, soare si umbrelute intr-un pahar colorat.
Astazi 15 iunie anunta inceputul sesiunii, inceputul noptilor dormite iepureste din cauza stressului si zilelor calduroase in care trebuie sa te concentrezi sa "mai citesti si capitolul asta"
Mirosul "de vara" capata un alt sens.
Totusi..un laptic pentru cafea potrivit te poate face sa uiti pentru cateva momente de realitate.
Un laptic pentru cafea potrivit iti poate readuce "mirosul de vara" in prim plan

copilarie

Este oare o copilarie sa vrei sa te simti copil ori de cate ori pasesti pe "taramul" unde ai crescut? si ce se intampla atunci cand locul acela e total schimbat, lipsind-i amprenta ce tu cu grija si mare straduinta i-ai dat-o odata? Parca ti-ai pierdut identitatea..pentru ca intotdeauna aveai impresia ca te poti intoarce Acolo ...iar vizualul iti va trezi amintiri. Si vizualul s-a pierdut. Nu mai exista. Mirosul? Nici atat. Parca a ta copilarie ramane blocata undeva. Parca i-ai pierdut cheia. Ce pot sa fac sa gasesc cheia...

azi cerul

azi cerul forma cute, iar cutele erau norii

o lume...

Incepusem sa ma cufund intr-o lume pe care nu o mai recunosteam, pe care nu o intelegeam, in care nu ma regaseam. M-am asezat rapid in primul loc in care am gasit putina caldura si am ramas acolo, desi nu imi placea neaaparat. In sfarsit observ acest lucru. Observ ca nu imi place. Ma ridic si ma uit in jur. Constat cu stupoare ca exista si alte locuri chiar mai calde decat al meu. Ma desprind greu. Poate prea greu, dar ma desprind totusi. Aici nu sunt "eu". Ma regasesc pe mine, incep sa imi recunosc reflexia in oglinda, devin iarasi eu, dar doare. Parca cineva te loveste cand esti deja jos, nu iti lasa timpul necesar sa te ridici. Nu iti da voie sa te refaci, sa deschizi ochii indeajuns de larg pentru a putea recunoaste ceea ce este in jurul tau. Asa se intampla cand te prind norisorii si te ridica prea sus, pana dai cu capul de tavan, iar atunci cazi. Durerea devine maturizare. Trist. Constat ca aceasta maturizare altii o aveau deja. Si mai trist.

ceea ce este important..

toata viatza cei din jur si chiar noi insine ne pregatim pentru..viata..cum sa ne comportam, cum sa ne controlam, cum sa vorbim, invatam cum sa ne castigam exsitenta...sa nu traim din banii parintilor la nesfarsit. Toate acestea paradoxal trebuie sa fie intregite de o viata familiala normala. Ti se va spune, copilule, ca la un moment dat vei cunoaste pe cineva si vei STI ca acela sau acea este "the one".
Facem 12 ani de scoala, x ani de facultate totul pentru a ne pregati pentru ce av urma, scuzati repetitia, si totusi ceea ce este cu adevarat important este lasat in voia sortii, este lasat la vorba, aparent simpla, "vei sti". Poti fi sigur ca vei sti vreodata..evident ca nu, porcarii de genu..pentru fiecare este cineva nu pot fi decat aberatii..si totusi ne face o deosebita palcere sa credeam aceste aberatii, sa ne bazam pe ele spunand.."dar daca este asa?..". Intradevar nu cunoastem indeajuns omul pentru a spune ca lucrurile astea nu sunt reale..insa..nu stiu ....
Ajungi o persoana de succes, bani, casa, confort cat cuprinde..pentru asta inveti, pentru asta te pregatesti..si degeaba..nu ai restul, nu ai nimic...de ce nu exista cineva care ne invata sa iubim?

vreau sa vad in viitor

ce misto cred ca este sa poti vedea viitorul..sa fii apt de a-l schimba daca nu iti convine..e un paradox..bla bla..iar o dau in filosofie..si nu intereseaza pe nimeni...si totusi eu vreau sa vad cum voi fi peste 10 ani, sunt tare curioasa cum voi gandi atunci interesandu-ma mai mult decat ce voi fi si act voi castiga. vreau sa ma vad pe mine..sa se intample totul ca in filme si sa aiba viata mea un happy-end..sau am rog fiecare secventa din viata mea un happy -end nu numai viata in sine. si iar o dau in filosofie...sau ma rog..peudo-filosofie..cine sunt eu ca sa afc filosofie [8-]. probabil ca vorbeste frica din mine, teama de a esua pe un oarecare plan cariera , iubire, familie, maturizare..si altele, dar probabil k asta ni se intampla tuturor si nu odata ..de nenumarate ori la fiecare "hop" intalnit.

Sincer..astept cu nerabdare sa inceapa aceasta "viata noua" de student..sa fiu libera, sa fac ce vreau, sa nu ii pese nimanui daca am ajuns acasa la 12 sau la 3. Are totusi si tipul asta de viata dezavantajele sale...nu vreau sa le vad acum pentru ca la urma urmei sunt o adolescenta cu anumite parti ale creierului inhibate si am curajul sa afc mai multe decat ar face un adult [discovery-ul asta :))]

Uite stau si ascult o melodie...o melodie de care imi amintesc periodic si apoi uit de ea. E una adusa intr-o zi la ascoala de un prof de franceza "Michelle". Desi melodia este in franceza este una dintre putinele care imi face placere sa le ascult..mi se pare ..elegant. Si totusi ritmul relativ lent al ei ma face sa ma gandesc la mine la anul asta, la cat ne maturizam sau al cat ne prostim, la cat timp pierdem timp peste acre vom varsa lacrimi la anul daca nu reusim sa ne atingem scopul prestabilit la sfarsit de an 2007. Pierdem vremea cu filme..seriale..stat pe blog, hi5, mess sau pur si simplu hoinarind pe meleagurile binecuvantatei tehnologii..de parca ne-ar folosi la ceva..da..poate...dar cu siguranta daca am folosi acest timp sa dormim ar fi cu mult mai bine. Pe de alta parte imi palce sa pierd vremea..sa nu fac nimic si totusi sa am confortul k cineva imi da bani, mancare, haine si alte porcarii atat de necesare. La anul o sa fie si mai frumos..o sa iti dea altcineva tot de ce ai nevoie..si nici macar nu va trebui sa asculti de ei...o sa imi faca placere sa vad ce a ajuns fiecare la anul :P unde a intrat, inclusiv pe mine :)

acum inteleg

acum inteleg tot. acum inteleg de ce, acum inteleg cand va mai fi si acum inteleg de ce toate asa sunt facute sa fie pentru ca eu sa pot intelege intr-un final. mi-a luat cam mult..poate prea mult sa vad ceea ce aceia din jur inca neaga. refuzam sa ma cunoasc, refuzam purul adevar si intr-un sfarsit cred eu ca am taria sa spun NU, sa spun gata. ma cunosc. sunt libera.

ele

ma intreb ce am facut? ma intreb de ce? ma intreb cu ce scop..si parca dupa toate astea lucrurile se leaga..nu mai exista de ce -uri dar nici explicatii. doar exista. ma ajuta sau ma impiedica? ceva ce nu era menit sa fie ma preseaza pana la un strigat ..mut. nu ma aude nimeni. nu trebuie sa ma auda nimeni, in fond ce ar intelege, cine ar putea sa vada frecventa pe care merg? astept..sa iasa..sa vad..cine. fierbinti ies ele dinauntru sa arate lumii ce sunt eu, ele, singurele care au ramas sa ma cunoasca, care deja ma cunosc. doar ele.

musc din copilarie

musc cu disperare dintr-un colt al copialriei. musc. poate reusesc sa raman cu un colt..o bucata..o firimitura...cine stie..musc. incerc sa ma regasesc printre jocuri si desene animate. trec pe langa copii cre joaca elastic, sar coarda joaca ascunselea...si ma intreb cand am trecut de la papusi la machia. trece timpul repede, mult prea repede.(" numai pentru noi doi..timpul sa se opreasca intr-o joi..si sa il pacalim sa-i dam drumul din nou si sa o ia din loc doar cind o fi sa ne despartim!"- a venit si vremea asta..trebuie). Trebuie ca timpul sa o ia din loc, sa imi vad de lucrurile marunte care vor contriui la intregul..la intregul care inca nu se vede..doar se contureaza..vag..atat de vag incat imi vine sa mai tin timpul. Imi place asa vag cum este..sa cred ca am lumea la picioare si ca pot face orice...si totusi nu pot..ii dau drumul sa o ia din loc..pentru ca asa trebuie, pentru ca asa e normal. Mai vreau o farama de libertate, o farama din puritatea copilariei.

19

sa uitam ziua de 19, sa o stergem din calendar, sa nu mai existe. sa nu maram direct de la 18 la 20. Who needs 19? 18 da..k faci 18 ani, 20 de asemenea pt ca schimbi prefixul..dar 19? nu. nici o semnificatie. suna si urat..19 si totusi e 19. un numar impar si pe deasupra prim ceea ce il face special. Propun sa bagam cifra intr-o cutie, sa o legam cu panglica neagra, sa ii afcem o fundita de cadori si sa o bagam intr-un sertar. Peste ea se va aseza praful ani dea randul. O vom scoate in momentul in care praful va fi in deajuns de gros. Atunci vom sufla peste ea, iar suflul va readuce amintiri..placute, praful anihilandu-le pe cele urate..daca au existat. Panglica se va desface..ca si cum am parcurge invers anii ce au trecut si ii vom deschide capacul. Acolo..surpriza..ziua de 19..plange. De ce? Pentru ca nu merita o banala zi un astfel de tratament special. "Eu nu sunt o zi ca oricare alta?" .Nu. si totusiabea atunci ii voi da drumul. Drumul sa zboare spre altcineva, sa faca si pe altcineva fericit asa cum m-a facut odinioara pe mine..19... (19.07.2007)

azi.

azi...o zi, una. Azi ma intrebam de ce. de ce sunt fraiera. DA! cea mai mare din lume inca. Partea buna e ca mi-am dat seama si pot indrepta :) Nu va chinuiti sa va imaginati de ce zic asa despre mine ca nu are sens..nici seama nu o sa va dati :D Cu toate astea eu sunt cea mai happy persoana din lume!! Nu se poate mai mult de atat :D(desi intotdeauna e loc de mai bine). In orice caz,...eu...eu. (13.08.2006 )