Pielea de găină, numită, în termeni medicali, cutis anserina, este este o reacţie întâlnită atât la animale, cât şi la oameni.
La oameni, poate fi produsă de emoţiile puternice, de anumite zgomote şi chiar de amintiri cu o mare încărcătură emoţională. Însă, în general, este o reacţie la frig sau teamă.
Pielea de găină, este, de fapt, un reflex ca şi tusea, strănutul, clipitul, etc. Specialiştii îi spun reflex pilomotor sau horipilaţie. El porneşte de la sistemul nervos simpatic, responsabil cu starea de alertă.
Prin intermediul terminaţiilor nervoase, comanda ajunge la mici muşchi localizaţi la baza firului de păr. Aceştia se contractă, formând acele bobiţe vizibile pe piele şi trag firul în sus.
Probabil ca ai observat pielea de găină care îţi apare pe antebraţe şi pe picioare. Dar ea poate să apară oriunde avem păr, inclusiv pe faţă sau pe scalp.
Acelaşi mecanism este întâlnit la pisicile care „se zbârlesc” în faţa duşmanului, la aricii care îşi ridică ţepii pentru apărare, dar şi la alte mamifere, inclusiv maimuţe. Firele de păr ridicate fac animalul să pară mai mare, deci mai fioros în faţa adversarului. Pe de altă parte, între aceste fire de păr rămâne prins aerul cald, care „izolează” corpul, protejându-l de frig.
Pentru că noi, oamenii, nu avem la fel de mult păr ca alte animale sau ca strămoşii noştrii, reflexul pilomotor nu ne mai foloseşte la nimic. Nu ne ajută nici să ne încălzim, nici să părem mai mari in faţa duşmanilor. Însă el se manifestă în continuare şi când ne e teamă şi când ne e frig.
La oameni, poate fi produsă de emoţiile puternice, de anumite zgomote şi chiar de amintiri cu o mare încărcătură emoţională. Însă, în general, este o reacţie la frig sau teamă.
Pielea de găină, este, de fapt, un reflex ca şi tusea, strănutul, clipitul, etc. Specialiştii îi spun reflex pilomotor sau horipilaţie. El porneşte de la sistemul nervos simpatic, responsabil cu starea de alertă.
Prin intermediul terminaţiilor nervoase, comanda ajunge la mici muşchi localizaţi la baza firului de păr. Aceştia se contractă, formând acele bobiţe vizibile pe piele şi trag firul în sus.
Probabil ca ai observat pielea de găină care îţi apare pe antebraţe şi pe picioare. Dar ea poate să apară oriunde avem păr, inclusiv pe faţă sau pe scalp.
Acelaşi mecanism este întâlnit la pisicile care „se zbârlesc” în faţa duşmanului, la aricii care îşi ridică ţepii pentru apărare, dar şi la alte mamifere, inclusiv maimuţe. Firele de păr ridicate fac animalul să pară mai mare, deci mai fioros în faţa adversarului. Pe de altă parte, între aceste fire de păr rămâne prins aerul cald, care „izolează” corpul, protejându-l de frig.
Pentru că noi, oamenii, nu avem la fel de mult păr ca alte animale sau ca strămoşii noştrii, reflexul pilomotor nu ne mai foloseşte la nimic. Nu ne ajută nici să ne încălzim, nici să părem mai mari in faţa duşmanilor. Însă el se manifestă în continuare şi când ne e teamă şi când ne e frig.
De aceea, specialiştii îl numesc reflex vestigial, adică este o „rămăşiţă” a unui reflex ce avea odată o funcţie importantă.
În ciuda numelui pe care l-a primit această reacţie, găinile nu pot avea „piele de găină” pentru că nu au păr. În schimb, pe pielea lor se observă acele „bobiţe” care rămân chiar şi când penele au fost smulse.
Dacă, în general, pielea de găină este un reflex perfect normal, uneori poate fi semnul unei afecţiuni a sistemului nervos sau a creierului. Dacă adesea te trezeşti cu piele de găină fără vreun motiv anume, poate că n-ar fi rău să consulţi un medic. De asemenea, reflexul pilomotor este frecvent întâlnit la dependenţii de droguri aflaţi în sevraj.
Sursa: De ce ţi se face „pielea de găină” : Sănătate : Unica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu